juridicenet
despagubiri accidente de circulatie, accidente de munca si malpraxis- 0764442422
Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» caut avocat stagia
Vin Mar 20, 2015 4:42 pm Scris de Admin

» Taxa judiciara de timbru pentru despagubiri accidente de circulatie
Vin Ian 16, 2015 6:46 pm Scris de Admin

» scaderea contributiei CAS cu 5 puncte procentuale la angajator
Dum Iun 15, 2014 4:20 pm Scris de Admin

» patru copii vatamati grav in accident circulatie Arges
Mar Mai 13, 2014 5:26 pm Scris de Admin

» accidente de circulatie cu victime
Mier Apr 23, 2014 2:48 pm Scris de Admin

» Guvernul le-a pus gând rău romanilor
Sam Aug 03, 2013 4:22 am Scris de Admin

» accidentes de tráfico en España.
Sam Iun 29, 2013 3:33 am Scris de Admin

» victimele accidentului din Muntenegru reprezentare avocat Trifu tel. 0764442422
Sam Iun 29, 2013 3:29 am Scris de Admin

» despagudiri accident circulatie
Vin Dec 14, 2012 11:35 pm Scris de Admin

Navigare
 Portal
 Index
 Membri
 Profil
 FAQ
 Cautare
Parteneri
forum gratuit

Decembrie 2017
LunMarMierJoiVinSamDum
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Calendar Calendar


despagudiri accident circulatie

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

despagudiri accident circulatie

Mesaj Scris de Admin la data de Vin Dec 14, 2012 11:35 pm

sunati la 0764442422 av Trifu




Acţiune civilă. Constituirea ca parte civilă



Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generală. Regulile de bază şi acţiunile în procesul penal. Acţiunea penală şi acţiunea civilă în procesul penal

Indice alfabetic: Drept procesual penal

- acţiune civilă

- constituirea ca parte civilă



C. proc. pen., art. 15


În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare şi, în consecinţă, constituirea ca parte civilă nu se poate face în faţa instanţei de apel.

Numai în cazul în care inculpatul şi partea responsabilă civilmente sunt de acord, constituirea ca parte civilă se poate face după citirea actului de sesizare a instanţei de judecată.

I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 36 din 13 ianuarie 2009

Prin sentinţa penală nr. 198/P din 12 iunie 2008, Tribunalul Neamţ a condamnat-o pe inculpata B.L. la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de loviri cauzatoare de moarte, faptă prevăzută şi pedepsită de dispoziţiile art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) şi art. 76 alin. (2) C. pen.

În temeiul dispoziţiilor art. 861 şi art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 6 ani, iar în temeiul dispoziţiilor art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata acestui termen inculpata să se supună unor măsuri de supraveghere, atrăgându-se atenţia inculpatei asupra nerespectării dispoziţiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 346 şi art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 şi urm. C. civ., inculpata a fost obligată să plătească curatorului A.V. câte 200 lei lunar cu titlu de contribuţie pentru minora B.A., începând cu data de 25 iunie 2006 şi până la majoratul minorei, respectiv 29 decembrie 2010, iar părţii civile B.C. suma de 10 lei lunar cu titlu de contribuţie la întreţinere, începând cu data de 25 iunie 2006 până la majoratul acestuia, respectiv 25 februarie 2008.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că inculpata a fost căsătorită timp de 21 ani cu victima B.S., iar din căsătoria lor au rezultat 3 copii, dintre care doi minori la data săvârşirii faptei. În ultima vreme, victima nu mai lucra şi consuma alcool în cantităţi exagerate.

În luna iunie 2003, inculpata a plecat să muncească în Italia, pentru a putea întreţine familia, trimiţând lunar bani şi venind acasă din 6 în 6 luni, din banii câştigaţi dorind să construiască o anexă la casă şi să cumpere bunuri de uz casnic.

După plecarea inculpatei în Italia, victima a ajuns să cheltuiască toţi banii pe băutură, astfel încât copiii nu aveau din ce să se întreţină.

La data de 16 iunie 2006, inculpata a venit acasă cu o sumă mai mare de bani şi pentru mai multă vreme, întrucât dorea să înceapă construcţia anexei la imobil, în acest sens cumpărând şi materiale necesare noii construcţii.

Neprimind ajutor din partea victimei, s-a certat de mai multe ori cu acesta, care se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

La data de 25 iunie 2006, după ce a consumat băuturi alcoolice la bar, victima a revenit în domiciliu şi a început să se lovească cu pumnii în cap, pretextând că nimeni nu îl înţelege şi nu-i dă de băut, iar pe fondul iritării sale, s-a certat cu inculpata, ameninţând-o şi pe ea şi pe ceilalţi membri ai familiei că îi va lovi cu un topor şi chiar a luat o coadă de unealtă, încercând să o lovească pe inculpată, care a apucat un băţ şi a lovit victima în zona frunţii.

Din cauza loviturii şi a stării în care se afla, victima a căzut şi s-a lovit puternic în zona cefei de bordura din curte. A încercat să se ridice şi, pentru că nu putea, a fost ajutat de inculpată, care l-a ridicat, l-a dus în casă, l-a culcat şi s-a culcat şi ea lângă soţul ei. A doua zi, inculpata a constatat că victima decedase.

Împotriva hotărârii a declarat apel procurorul, invocând motive de netemeinicie ale sentinţei, legate de greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, motivele de apel fiind extinse la data de 23 septembrie 2008 cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, dat fiind că nu a fost introdusă în cauză mama victimei, B.M., care a suportat cheltuielile de înmormântare a victimei.

Introdusă în cauză în apel, B.M. a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.

Analizând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel invocate, instanţa de apel a constatat că referitor la modul de individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatei, s-a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen., dat fiind profilul moral al inculpatei, modul de săvârşire a infracţiunii, faptul că inculpata are trei copii în întreţinere, scopul educativ-preventiv al pedepsei fiind atins şi fără executarea efectivă.

S-a constatat că în latură civilă apelul este fondat, întrucât prima instanţă nu a dispus citarea mamei victimei, care solicită obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei, pentru că a suportat cheltuielile de înmormântare.

Faţă de aceste considerente, prin decizia nr. 121 din 14 octombrie 2008, Curtea de Apel Bacău, Secţia penală, în baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a admis apelul declarat de procuror împotriva sentinţei penale nr. 198/P din 12 iunie 2008 a Tribunalului Neamţ numai cu privire la soluţionarea laturii civile.

A desfiinţat sub acest aspect sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare primei instanţe.

Împotriva deciziei a declarat recurs inculpata, criticând-o pentru nelegalitate, dat fiind că, deoarece pe parcursul judecării în fond a cauzei procurorul nu a solicitat introducerea în cauză a numitei B.M., care nici nu s-a constituit parte civilă, nu se mai putea în apel dispune o astfel de măsură, ţinând cont de dispoziţiile art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei pronunţate în apel şi menţinerea sentinţei instanţei de fond ca fiind legală şi temeinică.

Examinând hotărârea prin prisma criticilor recurentei, care se circumscriu cazului de casare prevăzut în art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., ca şi din oficiu pentru cazurile enunţate în art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:

Până la momentul învestirii instanţei supreme, se constată a fi soluţionată definitiv latura penală a cauzei, respectiv sunt stabilite cu certitudine existenţa faptei, identitatea făptuitorului şi vinovăţia acestuia, împrejurare care rezultă din faptul că hotărârea primei instanţe a fost desfiinţată de instanţa de apel numai cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost învestită numai cu recursul inculpatei, nemulţumită de soluţia dată în apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare în latură civilă.

Prin decizia atacată s-a admis apelul procurorului numai cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, s-a desfiinţat sentinţa primei instanţe sub acest aspect şi s-a trimis cauza spre rejudecare, invocându-se faptul că soacra recurentei, respectiv mama victimei a suportat contravaloarea cheltuielilor de înmormântare, astfel că, în baza rolului activ, prima instanţă trebuia să o introducă în cauză, mai ales că aceasta a solicitat în apel obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare.

S-a apreciat de către instanţa de apel că hotărârea primei instanţe a fost dată în lipsa unei părţi nelegal citate.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că procedeul utilizat de instanţa de apel cu privire la cererea formulată în apel de către mama victimei încalcă în mod flagrant principiile care diriguiesc rezolvarea acţiunii civile în procesul penal.

Regimul juridic al acţiunii civile în procesul penal este delimitat de Secţiunea a II-a a Capitolului II din Titlul I al Părţii generale a Codului de procedură penală, dispoziţii completate de regulile procedurale înscrise în art. 75 - 771 C. proc. pen., privind procedura declaraţiei părţii civile în procesul penal, art. 320 C. proc. pen., privind obligaţia preşedintelui instanţei de a explica părţii vătămate că se poate constitui parte civilă, art. 326 C. proc. pen., privind ascultarea părţii civile în cursul cercetării judecătoreşti şi art. 346 - 348 C. proc. pen., privind rezolvarea acţiunii civile în procesul penal.

Din economia reglementării se desprinde concluzia că acţiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Acţiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispoziţiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularităţi ce derivă din săvârşirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu faţă de acţiunea penală.

Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: a) infracţiunea să producă un prejudiciu material sau moral; b) între infracţiunea săvârşită şi prejudiciu există o legătură de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie să fie cert; d) prejudiciul să nu fi fost reparat; e) să existe o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal.

În procesul penal, acţiunea civilă se pune în mişcare prin constituirea de parte civilă.

Potrivit art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citarea actului de sesizare.

Această condiţie nu este necesară în cazurile în care acţiunea civilă se exercită din oficiu, întrucât legea prevede că instanţa este obligată să se pronunţe asupra reparării pagubei, chiar dacă nu s-a făcut constituirea de parte civilă.

Subiect activ al acţiunii civile este persoana în dauna căreia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercită acţiunea civilă în procesul penal şi capătă calitatea de parte civilă.

Cele de mai sus duc la concluzia că pentru repararea prejudiciului cauzat prin infracţiune, persoana vătămată trebuie să se constituie parte civilă, act procedural ce trebuie îndeplinit, cel mai târziu, până la citirea actului de sesizare.

Numai în situaţia în care inculpatul şi partea responsabilă civilmente sunt de acord, constituirea de parte civilă se poate face după termenul limită (limine litis) stabilit de legiuitor.

În cauză, este de constatat că mama victimei nu s-a constituit parte civilă, nici în faza de urmărire penală şi nici cu ocazia judecăţii în primă instanţă. Ea s-a prezentat la judecata în apel, când a fost citată de instanţă şi, cu ocazia audierii, s-a constituit parte civilă cu suma de 10.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare.

Procurorul a declarat apel, invocând motive de netemeinicie ale sentinţei, legate de greşita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, motivele de apel fiind extinse la data de 23 septembrie 2008 cu privire la soluţionarea laturii civile a cauzei, dat fiind că nu a fost introdusă în cauză mama victimei, B.M., care a suportat cheltuielile de înmormântare a victimei.

Neobservând dispoziţiile legale amintite, instanţa de apel a procedat nelegal la introducerea în cauză a acesteia în calitate de parte civilă şi, în deliberare, a decis trimiterea cauzei pentru soluţionarea laturii civile sub aspectul despăgubirilor solicitate de mama victimei.

S-a invocat de către instanţa de apel lipsa rolului activ al procurorului şi al instanţei de judecată, care nu a chemat-o pe mama victimei să-i pună în vedere că se poate constitui parte civilă în procesul penal.

Şi această aserţiune este lipsită de fundament juridic. Soluţionarea acţiunii civile în procesul penal este guvernată de aceleaşi reguli ce caracterizează o astfel de acţiune în faţa instanţei civile, cu unele particularităţi.

În primul rând, trebuie amintit principiul disponibilităţii, potrivit căruia persoana păgubită este liberă să decidă dacă declanşează acţiunea civilă, după cum este cea care poate să dispună de acest instrument juridic în cursul procesului. Ea poate să aleagă momentul exercitării, respectând, însă, termenul limită prevăzut de lege şi poate să aleagă cadrul procesual de realizare a pretenţiilor sale, fie alăturând acţiunea civilă acţiunii penale, fie sesizând instanţa civilă.

Nici procurorul şi nici instanţa de judecată nu poate limita disponibilitatea acţiunii civile, după cum niciunul din aceste organe judiciare nu se poate subroga în drepturile persoanei vătămate.

Aceste organe judiciare pot numai să cheme persoana vătămată şi să-i pună în vedere că se poate constitui parte civilă în procesul penal, dar decizia va aparţine tot persoanei vătămate.

Nerespectarea acestei obligaţii de diligenţă de către organele judiciare nu ar putea atrage decât nulitatea relativă a actelor procesuale, sancţiune procedurală care nu poate fi ridicată decât de persoana lezată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului. Numai dacă anularea actului este necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei instanţa ia în considerare, din oficiu, încălcările, în orice stare a procesului.

Se observă că, în cauză, nu subzistă obligaţia prevăzută în art. 320 C. proc. pen., întrucât mama victimei nu este o persoană vătămată în mod direct prin infracţiune, violenţele exercitate de inculpată vizând doar corpul victimei. S-ar putea vorbi de o victimă indirectă a faptei săvârşite de inculpată, pentru că a suportat cheltuielile de înmormântare a victimei, dar asemenea calitate nu înlătură obligaţia acesteia de a-şi manifesta voinţa în sensul constituirii ca parte civilă până la citirea actului de sesizare.

Exagerând rolul activ al organelor judiciare şi neglijând total disponibilitatea acţiunii civile şi imposibilitatea organelor judiciare de a se substitui voinţei unei persoane care a suportat în întregime sau în parte urmările unei fapte penale, instanţa de apel a procedat în mod inadmisibil, atribuind calitate procesuală unei persoane total dezinteresate de valorificarea pretenţiilor sale, în afara termenului limită de exercitare a acţiunii civile şi împotriva voinţei inculpatei.

Rolul activ de care trebuie să dea dovadă organele judiciare nu poate acoperi lipsa de interes a tuturor celor cărora, prin uciderea victimei, li s-a adus atingere intereselor personale.

Nu s-ar putea spune că persoana care a suportat cheltuielile de înmormântare este lipsită de posibilitatea legală de a recupera aceste cheltuieli de la persoana care le-a provocat, respectiv inculpata, deoarece are la dispoziţie calea unei acţiuni civile adresată instanţei civile, întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a inculpatei pentru fapta proprie.

Pentru considerentele ce preced, apreciind că în mod nelegal a fost admis apelul procurorului, în baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul inculpatei împotriva deciziei nr. 121 din 14 octombrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, Secţia penală, a casat decizia penală atacată şi a menţinut sentinţa penală nr. 198/P din 12 iunie 2008 a Tribunalului Neamţ.

Admin
Admin

Mesaje : 123
Puncte : 271
Reputatie : 3
Data de inscriere : 30/07/2010
Varsta : 48
Localizare : Bucuresti

Vezi profilul utilizatorului http://juridicenet.jobs-board.com

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum